EMIESCU - pintre noi

MATRICE HARETIANA

       "Cugetarea Europeană", editată de Asociația Europeană a Cadrelor Didactice-Secțiunea Națională Română, a împlinit recent 15 ani și va continua sa apară sub auspiciile unei fraze a lui Spiru Haret: "Cum arată astăzi școala, va arăta maine țara". Atunci au fost puse bazele unui sistem public de școală vizibil și astăzi.

             Viitorul unui popor se contureză prin educație, prin instruire calificată. Chiar dacă un Alvin Toffler decreta decesul Galaxiei Gutemberg, chiar dacă, înainte cu câteva decenii, Ray Bradbury - în "451° Farenheit" avea viziunea unei societăți în care deținerea unei cărți era calificată drept crima, gândul lui Spiru Haret e biruitor și de o acută actualitate.

          Mă înseninez însă amintindu-mi cum un papa, ajuns în România, a declarat ca a venit în "Grădina Maicii Domnului",asa cum a găsit el scris în arhivele Vaticanului.

              Mi-am întărit, astfel, convingerea ca România profunda e vie, ca avem un lanț neîntrerupt de valori de la cronicari prin D Cantemir, Eminescu, Hașdeu, N Iorga, Ion Barbu, Lucian Blaga, până la Nichita Stănescu, Ioan Alexandru și Marin Sorescu.

              Vă dăruim o selecție de articole și analize apărute în "Cugetarea Europeană", având speranța ca vor îndruma către lectură și meditații. Veți regăsii matricea spirituala a neamului românesc în doinele și baladele folclorice, dar și filonul vital al culturii și al frumosului în operele românești.

             Veți avea surpriza de a descoperii cât de actuala e ziaristica lui Eminescu: "Marea slăbiciune a istoriei romanilor stă în discordie". Sau veți cădea pe gânduri când veți redescoperi constatarea lui G Călinescu: "Noi nu suntem bătrâni. Noi suntem Vechi".

             Si încercați să înțelegeți de ce unii profeți mincinoși au vrut să vă sperie. "N-aveți teamă", este scris de 365 de ori în Biblie, chiar dacă firul singurătății și al părăsirii va înconjoară, ca în uluitorul catren cules de Lucian Blaga în "antologia de lirica populara":

        Nu "se spărie gândul" dacă știți să-i luminați ascunsele meandre către bucuria atingerii adevărului și a frumuseții.

             Citiți modesta noastră ofrandă către sufletul vostru. Pentru ca nu există "mai plăcută zăbavă" ca cititul, singurul viciu nepedepsit.

         Dacă vreți să mulțumiți cuiva, ei bine, sa vii amintesc pe "vinovați": Prof. Dr. N Constantinescu, Prof. Dr. F.C. Gheorghe,  Prof. Dr. N. Pomohaci, Prof. I. Vișan și printre domniile lor, numărați-mă și pe mine, Prof. Dr. Radu Rotaru.